<< Pagina anterioară | | Pagina următoare >>

2. Percepţia studiilor

2.1. Nivelul notelor obţinute în anul precedent

În general, nivelul notelor obţinute de studenţii belgieni este cel mai scăzut în raport cu ansamblul studenţilor interogaţi.
Nivelul cel mai ridicat al notelor este cel al studenţilor români.
În România constatăm cea mai mare dispersie a notelor, iar în Belgia cea mai mare concentrare a notelor (9/10 studenţi sunt repartizaţi pe două note "suficient" şi "aproape bine")

2.2. Percepţia nivelului de dificultate

În general, studiile sunt percepute ca fiind dificile, mai ales în Portugalia, faţă de Belgia, Franţa şi România

2.3. Previziunea de reuşită

Studenţii români sunt cei mai pesimişti în ceea ce priveşte probabilitatea de a trece examenele din prima sesiune, iar portughezii cei mai optimişti

2.4. Timp consacrat studiului

Timpul mediu consacrat studiului este destul de omogen de la o ţară la alta, totuşi în Franţa este alocat un pic mai puţin, iar în România puţin mai mult.

2.5. Sinteză

Studentul român mediu pare a fi cel mai pesimist în ceea ce priveşte posibilitatea de reuşită, chiar dacă a obţinut cele mai bune rezultate, în comparaţie cu studenţii din celelalte ţări. Chiar dacă nu este cel care găseşte studiile cele mai dificile, el munceşte cel mai mult. Studentul român este, probabil, cel mai exigent cu el însuşi şi se investeşte mai mult în studii decât studenţii din celelalte ţări implicate în anchetă. Studentul portughez mediu pare a fi cel mai optimist în ceea ce priveşte posibilitatea de reuşită. Dealtfel, deşi el găseşte studiile cele mai dificile, el nu consacră mai mult timp studiului decât media studenţilor din diferitele ţări implicate, iar notele lui în anul anterior sunt bune în raport cu media. Probabil, el resimte un sentiment de dificultate mai repede decât ceilalţi studenţi? Interviurile calitative prevăzute în continuarea fazei de evaluare, ne vor permite să aprofundăm aceste percepţii asupra studiilor. Studentul belgian mediu este foarte optimist în ceea ce priveşte posibilitatea de reuşită. Deşi el găseşte studiile foarte dificile, iar notele obţinute în anul precedent sunt cele mai mici în raport cu media, timpul alocat studiului corespunde totuşi mediei. Viitoarele interviuri individuale ne vor permite să determină, de asemenea, partea de resemnare a acestei atitudini faţă de studii. Studentul francez mediu este cel mai realist în ceea ce priveşte posibilitatea de reuşită. El prevede o şansă medie de reuşită, iar notele obţinute în anul precedent corespund, de asemenea, mediei. Deşi el găseşte studiile dificile, el este cel care alocă cel mai puţin timp studiului. Interviurile individuale ale cadrelor didactice şi ale studenţilor ne vor permite să determinăm mai precis corelaţiile între aceste atitudini şi percepţii diferite şi contextele particulare ale fiecărui tip de învăţământ.

<< Pagina anterioară | | Pagina următoare>>