| 
            
              | 1. Calculul câmpului |  
              | Se vor însuma câmpurile create de fiecare din cele m bobine. |  
              | Câmpul H este o funcţie pară. |  
              |  |  
              | 2. Calculul armonicilor spaţiale |  
              |  |  
              | Pentru a calcula armonicile spaţiale, se vor însuma armonicile de acelaşi rang, ale câmpurilor create de fiecare dintre înfăşurări. Deoarece câmpul H este o funcţie pară, expresia generală a armonicii spaţiale de rang n, a câmpului creat de cele m bobine este: 
                    
                   pentru  i:   
                   
                   în care:    este coeficientul armonicii de rang 2k+1, a câmpului pe care cele N spire le-ar fi creat dacă ele ar fi fost concentrate în două crestături diametral opuse. Construirea geometrică a coeficientului Hn  Construcţia geometrică ce permite determinarea coeficienţilor Hn ai armonicilor impare, este similară celei utilizate în cazul în a  două bobine. Ea se bazează, de asemenea, pe valoarea obţinută prin expresia (1), calculată pentru q = 0. |  
              | 
                  
               |  
              |   |  
              | Armonicile Hn de rang impar, se pot exprima:  
                    
                      |   | (2) |    |  
              | 
                  În cazul particular m = 3, există relaţia: 
 
                    
                      H3 se anulează pentru: cos  = -    a =  (a = 120°)H5 se anulează pentru: cos  = -    a =  (a = 72°) |  
              |  |  
              | 
                  În cazul particular  m = 4, există relaţia: Se verifică, o dată în plus, că armonica de rang  3 se anulează pentru a = 120°, în timp ce armonica de rang 5 se anulează pentru a = 72°.  |  
              | 
 |  
              | Este de aşteptat ca acest rezultat să se obţină pentru un număr  m oarecare de bobine. Suma (2) poate fi evaluată din considerente geometrice.  H2k+1 este reprezentat în figura 1, prin vectorul  , ce este suma vectorilor  ,  ,...,  , 
 
                    defazajul unuia faţă de altul este de n.b  =  . |  |  
              |  |  |  
              |  |  |  
              | Punctele D0 până la Dm se află pe un cerc cu centrul O, de rază OD0 (figura 2). Punctele O, Di-1, Di, i = 1, 2, ¼, m formează un triunghi isoscel, cu unghiul la bază g şi d în vârf. Se poate arăta  (figura 2) că 2g+n.b = p. 
                 Deoarece suma unghiurilor triunghiului este  p, rezultă 2g+d = p, rezultă în final d = n.b.  |  |  
              |  |  |  
              |  |  |  
              | Lungimea razei OD0 este dată de (figura 3):  iar valoarea coardei D0Dm, de:  Rezultă în final:  sau, în funcţie de unghiul a de repartizare:  |  |  
              |  |  |  
              |  |  |  
              | De asemenea, se verifică, pentru "m, că armonica de rang 3 se anulează pentru  sin  = 0, respectiv a = 120°, în vreme ce cea de rang 5 se anulează pentru a = 72° |  
              |  |  |