<< pagina anterioară | | pagina următoare >>

Comanda vectorială a maşinii asincrone

3.3 Elemente pregătitoare

Tensiunile, curenţii şi fluxurile trifazate ale maşinilor de c.a. pot fi reprezentate prin vectori spaţiali (denumiţi şi sinori, vectori spaţio-temporal reprezentativi).

În cele ce urmează se va considera cazul curenţilor statorici pentru care valorile instantanee pe axele a, b si c sunt i_a, i_b, i_c.

Vectorul spaţial descrie ansambulul şi este dat de - fig. 1:

; ; - operatori de rotaţie spaţială

(2).

Cei mai mulţi autori iau pentru k valorea 2/3. Această alegere (necritică) este justificată de o transformare inversă a tensiunii magnetomotoare a unui sistem trifazat la valoarea corespunzătore de pe o fază ().

Fig. 1 Imaginea vectorului spaţial pentru curentul statoric

Pentru a transforma sitemul trifazat variabil într-un sistem bifazat invariabil (ca al motorului de c.c) se fac transformările următoare:

• Transformarea Clarke:

Vectorul spaţial este raportat la un sistem de referinţă cu doua axe: a si b, a este ales având aceeaşi direcţie cu a.

(3)

i₀: componenta homopolară a sistemului. Când i₀ = 0 (sau neglijabil), transformarea devine:

;

(4)

Fig. 2 Transformarea (a, b, c) ® (a, b)

• Transformarea Park:

Această transformare - fig.3, face trecerea de la sistemul de axe (a, b) raportat la stator la un referenţial ortogonal (d,q) rotitor. Axa d este aleasă în aceeaşi direcţie cu fluxul rotoric. q dă pozitia acestui flux.

(5)

Fig. 3 Transformarea (a, b) ® (d, q)

Când se cunoaşte poziţia q a fluxului, se poate considera i_d şi i_q ca valori «continui», deci, ca urmare a transformarilor Clarke si Park, sistemul a devenit invariabil într-un referenţial bifazat ataşat rotorului.

! Transformările Clarke şi Park pot fi aplicate printr-o relaţie combinată.

Transformările inverse:

• Park inversă:

(6)

• Clarke inversă:

(7)

<< pagina anterioară | | pagina următoare >>