e-Learning in electrical engineering

Faza a II-a a evaluării: studenţi UCL

3. Interviuri calitative - sinteză operaţională

3.1. Eşantion

În cursul lunii septembrie, am discutat cu 10 studenţi, în cadrul unor interviuri individuale, fiecare cu durata de o oră:

  • 8 studenţi din anul 3, dintre care 2 au reuşit cu succes, 2 au ratat în prima sesiune, 4 au reuşit în mod satisfăcător (note minime de trecere)

  • 2 studenţi din anul 4 care au reuşit în mod satisfăcător (note minime de trecere).

Având în vedere obiectivul prioritar fixat de promotorii de la UCL, de a îi ajuta pe cei care întâmpină dificultăţi în înţelegerea materiei, de a îi face să înţeleagă mai bine, prin utilizarea mijloacelor multimedia, ne-am propus să discutăm cu studenţi care au ratat în prima sesiune, dar şi cu studenţi care au reuşit de la prima încercare.
Am putut, de asemenea, să abordăm discuţia asupra diferenţei de utilizare între prima sesiune ratată şi a doua sesiune reuşită.
De notat că am selectat o listă cu 35 de studenţi (din cei 100 care răspunseseră la chestionare) şi am lăsat la libera lor alegere participarea la discuţia calitativă. Datorită perioadei de început a anului universitar şi datorită obligaţiilor, 10 din 35 au participat liber la această etapă calitativă. Acest eşantion, chiar dacă limitat, ne-a permis precizarea semnificaţiilor rezultatelor anchetei cantitative şi identificarea căilor de utilizare viitoare şi de dezvoltare a mijloacelor multimedia.
Pentru fazele calitative ulterioare, va trebui prevăzut un mijloc de motivare pentru ameliorarea participării studenţilor.

(începutul paginii)

3.2. Motivaţia pentru studii

Nivelul de investire a studentului în viitorul său profesional, determină implicarea sa diferită pentru diferitele materii studiate şi utilizarea mijloacelor multimedia.
Toţi cei care au răspuns, sunt motivaţi de un interes general pentru disciplinele tehnice şi ştiinţifice, care i-a condus la alegerea studiilor de inginerie. Unii dintre ei împărtăşesc mai multe centre de interes (ştiinţa, muzica, ...) care ar fi putut să îi orienteze către alte domenii, dar aspectul generalist al studiilor de inginerie, a fost cel care i-a determinat să facă această alegere, deoarece, cea mai mare parte dintre ei nu sunt hotărâţi ce meserie vor profesa în viitor.
Se disting, pentru cei cu care am discutat, două tipuri de orientări:

  • cei care nu ştiu încă precis ce le-ar place şi care au ales studiile datorită unei afinităţi generale mai mari pentru disciplinele ştiinţifice. Aceştia mai au nevoie de un timp pentru a se hotărâ către ce meserie să se orienteze.

  • cei care au o idee precisă asupra domeniului în care vor să profeseze şi care au sau nu o afinitate specială pentru disciplina studiată. Dintre aceştia, distingem unii care manifestă un interes foarte personal pentru un anumit sector:
    "Nu are importanţă, din moment ce este în domeniul motoarelor, sau cel al autovehiculelor, cu atât mai bine."
    şi cei care vor să îşi pună competenţele în serviciul colectivităţii:
    "Ceea ce ar fi extraordinar, ar fi să pot lucra în domeniul medical, să inventez maşini care să poată servi celorlalţi."
    Cei care au răspuns, confirmă rezultatele chestionării cantitative şi anume că estimează ca "dificile" studiile de inginer, ca şi faptul că volumul de muncă nu este acelaşi pentru toţi, observându-se variaţii mari între timpul alocat studiului, de fiecare dintre ei. Unii dintre ei lasă să se acumuleze materia din timpul anului şi învaţă doar în sesiune, alţii studiază cu regularitate, până la câteva ore pe zi.
    Volumul de muncă, nu este neapărat corelat, cu nivelul de reuşită la examen.

Se constată că atitudinea generală faţă de studii şi faţă de profesia aleasă, induce totuşi atitudini diferite faţă de disciplinele implicate în introducerea mijloacelor multimedia.
Este vorba de faptul că, tipurile de discipline, conţinutul cursurilor, nu le suscită un interes sporit. În consecinţă, chiar şi cei mai interesaţi de aspectele ştiinţifice şi tehnice ale studiilor de inginer, consideră materia puţin interesantă, vezi prea abstractă.
"Sunt formule, iar la formule, dacă pierzi un rând, nu mai înţelegi nimic."
"Nu îmi dau seama la ce corespunde în realitate."

Chiar dacă unele critici sunt exprimate de unii studenţi, la adresa atât a cadrului didactic cât şi la adresa manierei de predare a cursului, materia în sine este cea care îi deranjează.
Totuşi, această atitudine este nuanţată, în funcţie de faptul că cel care răspunde are o idee precisă sau nu despre domeniul în care vrea să profeseze mai târziu.
Este vorba de faptul că, cei care şi-au exprimat relativ clar intenţiile pentru evoluţia profesională, doresc să înţeleagă materia, pentru că o văd ca pe o bază pentru utilizarea ulterioară.
Pe de altă parte, cei care nu ştiu încă către ce domeniul să se orienteze mai târziu, văd materia mai degrabă ca pe o obligativitate de a învăţa şi de a lua examenul, decât să o înţeleagă.

(începutul paginii)

3.3. Atitudini şi comportamente faţă de module

S-au studiat în cadrul evaluării cantitative, corelaţiile care există între nivelul de reuşită la examen şi atitudinea şi comportamentul general al studenţilor faţă de modulele multimedia. Abordarea calitativă ne permite să clarificăm legăturile care există, pe de o parte, între atitudinea generală faţă de studii şi precizarea interesului pentru evoluţia profesională, iar pe de altă parte, atitudinea şi utilizarea modulelor multimedia.

Este vorba de faptul că, aşa cum am subliniat mai devreme, studenţii au ales clar prezenţa CVR în cadrul modulelor, iar discuţiile calitative ne-au arătat că, de fapt, cei care manifestă un interes general pentru studiile ştiinţifice, fără a avea un domeniu de interes bine conturat, sunt cei care apreciază CVR cel mai mult.
Dintre ei, cei care au obţinut note bune şi sunt interesaţi de CVR, îşi exprimă dorinţa de a se "antrena" pentru examen, iar aceasta se poate face prin aceste CVR.
Pe de altă parte, cei care au obţinut notele cele mai slabe, consultă CVR cu speranţa secretă că vor găsi întrebările ce le vor fi puse la examen.
Practica cea mai uzuală a studenţilor care nu manifestă un interes special pentru o anumită materie şi încă mai aşteaptă să se hotărască asupra domeniului în care vor profesa mai târziu, este aceea de imprima ansamblul informaţiilor din site. Sunt numeroşi cei care speră să găsească un curs complet (cursul scris) şi să îl imprime pe tot. Chiar şi cei mai obişnuiţi cu Internet-ul, preferă să imprime pe hârtie o versiune a site-ului, pentru a putea studia în voie.

Studenţii care îşi manifestă dorinţa de a se orienta către un anumit domeniu clar al ingineriei, sunt atraşi de animaţii, care le permit să înţeleagă mai bine fenomenele electrice explicate în cadrul cursului.
"La curs, profesorul a explicat, ne-a făcut scheme, dar nu l-am putut urmări; atunci, m-am uitat pe site, am văzut animaţia şi am înţeles."

(începutul paginii)

3.4. Profile operaţionale

Am avut ocazia să obţinem informaţii de la studenţi din doi ani diferiţi, care au cursuri cu doi profesori diferiţi. Discuţiile cu cei intervievaţi ne-au confirmat că cei doi profesori sunt apreciaţi pentru calităţile lor. Fiecare dintre ei promovează utilizarea mijloacelor multimedia, dar fiecare dintre ei le utilizează într-o manieră personală.
Amintim că obiectivul evaluării nu constă în a defini care este metoda bună şi care este metoda mai puţin bună, ci de a propune căi de optimizare a utilizării mijloacelor în funcţie de obiectivele stabilite. În cazul profesorilor de la UCL, obiectivul este de a permite studenţilor celor mai "slabi" să înţeleagă mai bine materia (alţi profesori pot avea alte obiective).

Se pare că s-au conturat patru scenarii în ceea ce priveşte utilizatorii mijloacelor multimedia:
  a) Studenţii care ratează examenul sau care au dificultăţi cu materia şi care nu manifestă interes pentru un anumit domeniu.
    În general, cei care nu au un interes exprimat pentru un anumit domeniu, nu vizează decât rezultatul examenului şi apreciază în mod special CVR, care le permit să simuleze examenul. Totuşi, dificultăţile acestora de a înţelege singuri materia, nu le permit să exploateze răspunsurile oferite de CVR în cadrul site-ului. Pentru ei, idealul este cursul scris complet, clar şi posibilitatea de a pune întrebări profesorului, în legătură cu exerciţii similare celor ce vor fi date la examen.
OBIECTIVUL STUDENŢILOR: SĂ IA EXAMENUL.
     
  b) Studenţii care ratează examenul sau care au dificultăţi cu materia şi care manifestă interes pentru un anumit domeniu.
    Cei care manifestă interes pentru un anumit domeniu, doresc să înţeleagă materia.
Aceşti apreciază că profesorul explică prea repede (atât cel care predă la anul 3, cât şi cel de la anul 4) şi chiar dacă animaţiile prezente pe site le permit să înţeleagă mai bine, ei ar dori ca pentru cea mai mare parte a materiei, profesorul să le explice ceea ce nu înţeleg.
OBIECTIVUL STUDENŢILOR: SĂ ÎNŢELEAGĂ.
     
  c) Studenţii care au reuşit la examen, dar care nu s-au decis încă asupra orientării pe care o vor urma.
    Pentru aceştia, site-ul ideal este cel care conţine ansamblul textelor şi exerciţiilor ce corespund, punct cu punct, materiei de studiat, sub forma unui curs ce ar putea fi imprimat. Avantajul de a îl avea on-line, ar fi doar acela că profesorul ar putea actualiza cursul de o manieră continuă, ceea ce le-ar permite să se asigure de actualitatea materiei de studiat.
Pentru aceşti studenţi, CVR au un rol central, putând simula examenul şi astfel să se antreneze.
Aceşti studenţi sunt cei care verifică CVR frecvent în timpul anului, pentru a-şi verifica nivelul cunoaşterii materiei.
OBIECTIVUL STUDENŢILOR: EFICIENTIZAREA TIMPULUI /OPTIMIZAREA REZULTATULUI.
     
  d) Studenţii care au reuşit la examen şi care au un anumit centru de interes.
    Pentru aceştia, site-ul ideal ar fi cel care ar da o simulare completă a cursului dat în sala de curs, care ar conţine şi animaţii, exerciţii şi secvenţe video, prezentate de profesor.
OBIECTIVUL STUDENŢILOR: AUTONOMIE ŞI ÎNŢELEGERE.
     
Nivelul de interes al studentului pentru un anumit domeniu de studiu, permite profesorului să prevadă aşteptările acestuia faţă de modulele multimedia. Nivelul de reuşită la examen, îi permite cadrului didactic să prevadă tipul de utilizare a mijloacelor multimedia, pe care studentul îl poate aborda.

 

(începutul paginii)

3.5. Căi de dezvoltare

Promotorii proiectului îşi propun să dezvolte mijloace multimedia pentru a atinge mai multe obiective:

  • prioritar, să ajute studenţii care manifestă dificultăţi în ceea ce priveşte disciplina, pentru a înţelege mai bine;
  • dezvoltarea unui mijloc care să permită învăţarea într-o manieră autonomă.

Dificultăţile esenţiale în atingerea acestor obiective evidenţiază mai mulţi parametri.

  • Faptul că studenţii cei mai "slabi" sunt, în general, mai puţin interesaţi decât media, de mijloacele Internet şi manifestă dificultăţi în utilizarea mijloacelor multimedia (navigaţia în site prezintă mai multe dificultăţi pentru ei decât pentru media studenţilor).
  • În funcţie de faptul că aceşti studenţi manifestă sau nu un interes pentru un anumit domeniu particular al inginerie, dificultatea poate creşte datorită faptului că disciplinele implicate în introducerea modulelor multimedia sunt percepute ca puţin atrăgătoare.
    Provocarea constă, pentru promotori, în încurajarea utilizării acestor mijloace e către o categorie de studenţi care nu sunt atraşi de acest tip de mijloace.
    Notăm totuşi atitudinea general favorabilă pentru aceste mijloace, chiar şi din partea celor mai "slabi".

Problema punându-se în aceşti termeni, nu ne putem limita la a propune mijloace multimedia studenţilor celor mai "slabi", pentru a spera că ei vor înţelege materia. Faţă de aceşti studenţi, este nevoie să avem în vedere o susţinere pedagogică, nu numai pentru înţelegerea materiei, dar şi pentru utilizarea mijloacelor multimedia, miza fiind deci, multiplă.
În consecinţă, decalajul dintre categoriile de studenţi, s-ar putea accentua, ştiind că mijloacele multimedia sunt dezvoltate din ce în ce mai mult în cadrul formării continue, în viziunea "societăţii cunoaşterii". În acest sens, învăţarea utilizării mijloacelor multimedia şi gestionarea formării, reprezintă o miză la fel de importantă pentru viitor, ca şi înţelegerea materiei predate.
Profesorul care promovează utilizarea mijloacelor multimedia pentru această categorie de studenţi, va trebui probabil, să îi "iniţieze" în utilizarea unor astfel de mijloace. Sunt probabil necesare, pentru aceşti studenţi, şedinţe speciale de prezentare a modalităţii de utilizare. Să nu pierdem din vedere şi faptul că, deşi sentimentul de înţelegere a materiei este ameliorat pentru studenţii "slabi", creşte totuşi nivelul lor de îngrijorare. Introducerea unei noi tehnici pedagogice, creşte îngrijorarea lor, existentă deja datorită complexităţii materiei.
Rolul cadrului didactic este important pentru învăţarea utilizării mijloacelor multimedia. În viitor, această situaţie ar putea evolua, odată cu introducerea din ce în ce mai intensivă a Internet-ului în viaţa curentă a copiilor şi adolescenţilor, dar, la ora actuală, studenţii cei mai "slabi" în domeniul ingineriei, prezintă şi un handicap în ceea ce priveşte utilizarea mijloacelor multimedia, faţă de studenţii cei mai "buni".
Profesorul care îşi propune ca obiectiv principal să permită studenţilor mai slabi să înţeleagă mai bine materia folosind mijloacele multimedia, va trebui probabil să aibă în vedere organizarea unor şedinţe de învăţare a utilizării a acestor mijloace.

În acelaşi timp, mijloacele multimedia pot fi utilizate şi de studenţii cei mai "buni".
Pentru aceştia, mijloacele multimedia, le permit atingerea obiectivelor personale, în funcţie de ritmul pe care şi l-au fixat. În viitor, s-ar putea chiar imagina cu aceşti studenţi, un adevărat "e-learning", dacă aceştia manifestă un anumit interes pentru un domeniu particular al materiei. Totuşi, este necesar să se pună în funcţiune canale de comunicaţie on-line, rapide şi eficace (forum, mail, video-conferinţe) între studenţi şi profesor, pentru a asigura contactul pe care studenţii doresc să existe cu profesorul.

(începutul paginii)

Site coordinator: Damien Grenier | Realization: Sophie Labrique | © e-lee.net
Last update: 2005, September, 30 | Translation: Sergiu Ivanov