În cazul sistemelor monofazate, compensarea factorului de putere se realizează prin conectare unui condensator în paralel cu sarcina (şi de altfel şi cu sursa), aşa cum se vede în Figura 3.

Figura 3 - Reprezentarea schematică a unui motor monofazat alimentat în curent alternativ, cu condensator de compensare a factorului de putere

Valoarea capacităţii condensatorului se poate dimensiona pe baza diagramei fazoriale de mai jos:

 

Figura 4 - Diagrama fazorială corespunzătoare schemei din Figura 3

Curentul aferent condensatorului, va trebui să compenseze în totalitate componenta reactivă a curentului absorbit de motor. Curentul absorbit de motor, , poate suferi unele variaţii. Astfel, curentul debitat de sursă se poate modica prin diminuarea valorii eficace datorită modificării lui (reducându-se şi pierderile şi căderile de tensiune pe linia de transmisie), care este în fază cu tensiunea sursei (sursa continuă să furnizeze energia reactivă). Puterea activă pe care trebuie să o debiteze sursa nu suferă modificări ca urmare a introducerii condensatorului în circuit, deoarece curentul activ debitat de sursă este exact egal cu componenta activă înainte de compensare.

Prin introducerea unui condensator, se realizează compensarea totală a factorului de putere; din punctul de vedere al sursei de energie, sarcina compusă din Motor+Condensator se comportă ca o sarcină rezistivă; condensatorul furnizează toată energia reactivă pe care motorul are nevoie să o absoarbă.

Figura 5 - Reprezentarea schematică a puterilor activă şi reactivă înainte şi după compensare

Puterea reactivă absorbită de motor este:

Deoarece puterea reactivă furnizată de condensator, , (vezi Puteri în regim sinusoidal şi Componente elementare) este:

,

egalând cele două puteri, se obţine:

,

ceea ce reprezintă capacitatea condensatorului pentru compensarea totală a factorului de putere.