Analiza prin metoda elementului finit, permite verificarea pertinenţei ipotezei conform căreia, fluxul parcurge, în principal, piesele feromagnetice şi cele trei porţiuni de întrefier. Între două curbe consecutive de echiflux reprezentate în figura 4, întotdeauna circulă aceeaşi cantitate de flux magnetic. Ipoteza avută în vedere, se reduce în fapt, la neglijarea fluxului de scăpări (acela care nu traversează întrefierul), flux ce este cu atât mai mic cu cât mărimea întrefierului ce trebuie traversat este mai mică, sau permeabilitatea relativă a materialului feromagnetic este mai mare2. |
 |
2 Ceea ce înseamnă deci, că materialele feromagnetice sunt nesaturate.
