Se presupune că maşina asincronă este alimentată cu un sistem simetric sinusoidal de tensiuni, că este nesaturată şi că toate înfăşurările sunt repartizate sinusoidal şi simetric pe pasul polar. În acest caz ideal şi curenţii înfăşurărilor statorice şi rotorice formează sisteme sinusoidale simetrice, iar câmpul învârtitor rezultant din întrefier devine circular.
Considerarea doar a armonicilor fundamentale de timp şi spaţiu, este justificată de faptul că acestea condiţionează direct procesele de bază din maşină, armonicile superioare de timp din curbele tensiunilor şi curenţilor şi de spaţiu din curbele solenaţiilor înfăşurărilor, condiţionează procese secundare din maşină şi efectul lor poate fi analizat separat.
Figura 1. Reprezentarea schematică a maşinii asincrone |
Fie maşina asincronă trifazată cu axele fazelor ca în figura 1. Înfăşurarea de fază statorică prezintă rezistenţa |
şi inductivităţile în câmpul rezultant 
,
,
(inductivitatea de dispersie, inductivitatea ciclică utilă şi cea totală). Analog, parametrii unei înfăşurari de fază rotorice sunt rezistenţa 
şi inductivităţile
, 
, 
.