Cum se poate vedea în figura 1, curentul de excitaţie este controlat de un regulator, care adaptează valoarea acestuia în funcţie de condiţiile de funcţionare, astfel încât să menţină valoarea eficace a tensiunii de linie la bornele generatorului, la o valoare de referinţă şi implicit, valoarea eficace a tensiunii de fază , la o valoare de referinţă . | |||
|
|||
În aceste condiţii, dacă se presupune că reglarea se realizează perfect, astfel încât , puterea furnizată de generator în reţea (figura 2), se poate exprima, dacă se neglijează :
|
|||
Ţinând cont că , se obţine imediat, valoarea lui . Prelungind cu un vector, având aceeaşi direcţie şi lungimea egală cu , se află punctul ce corespunde extremităţii fazorului . Cum e cunoaşte relaţia dintre şi , , se obţine valoarea curentului pe care o asigură regulatorul, înfăşurării de excitaţie. Cunoaşterea lui , permite, de asemenea, aflarea unghiului dintre şi . Animaţia de mai jos vă permite să urmăriţi, în prezenţa regulatorului de tensiune, cum evoluează punctul de funcţionare, în funcţie de
|
|||
Se observă că, prezenţa regulatorului de tensiune, face posibilă funcţionare la valori ale lui , superioare lui . Se observă, de asemenea, că valoarea lui pentru care atinge maximul, corespunde unei valori a lui de . Este de notat faptul că, la putere activă constantă, puterea reactivă se reglează prin intermediul valorii tensiunii de referinţă . |
|||
Calculaţi curba ce exprimă legătura dintre şi , atunci când se lucrează cu constantă. | |||