Valoarea câmpului din întrefier
Considerând Conform curbei de magnetizare a materialului, rezultă
Considerând această valoare a permeabilităţii relative ( Prin iteraţii succesive, se găseşte punctul de convergenţă pentru:
Indiferent de poziţia
calculată anterior pentru
Curbele corespunzătoare sunt trasate în figura 7. |
||||||||||
|
||||||||||
Se observă că, în jurul poziţiei Calculându-se, pentru fiecare poziţie, valoarea permeabilităţii relative a mediului magnetic, se poate trasa curba |
||||||||||
Figura 8: Cuplul în funcţie de poziţie (în ipoteza saturării materialului magnetic) |
||||||||||
Calculul consideră neglijabile
Tehnica de modelare prin elemente finite, permite integrarea numerică a ecuaţiilor locale de câmp magnetic (ecuaţiile lui Maxwell), în orice punct din spaţiu, ceea ce permite evaluarea cuplului în funcţie de poziţie, cu o precizie mult mai mare. Figura 10 (obţinută cu ajutorul programului FLUX2D dezvoltat de firma Cedrat), evidenţiază că, atunci când cele două armături sunt aliniate, inducţia în zonele din apropierea întrefierului poate atinge local, peste 0,7T (figura 9). |
||||||||||
|
||||||||||
În acest caz, materialul magnetic este complet saturat. Pentru a atinge acest nivel al inducţiei, câmpul Hf trebuie să depăşească local valoarea de 100.000 A/m. Permeabilitatea relativă a mediului magnetic nu va depăşi în aceste zone valoarea mr = 6. Aceste efecte ale saturaţiei locale, explică în mare parte, de ce cuplul calculat prin intermediul tehnicii elementelor finite, este şi mai mic decât cel obţinut prin calcul analitic (figura 11). |
||||||||||
|
||||||||||
În continuare, fenomenul de saturaţie contribuie la creşterea fluxului de dispersie, respectiv a fluxului magnetic produs de bobine, care nu se închide prin armătura mobilă (figura 12, obţinută cu programul FLUX2D dezvoltat de firma Cedrat). |
||||||||||
|